Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:VEDEA, POMENI, PROBĂLUI, VENI, SCOATE, VERIFICA, PIPĂI, CERCA, INDIRECT ... Mai multe din DEX...

VEDEA CEVA ANUMIT - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru VEDEA CEVA ANUMIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 42 pentru VEDEA CEVA ANUMIT.

Ion Luca Caragiale - Liberalii și conservatorii

... să fie la mijloc o ură sinceră, iar pentru ca să se poată urî, oamenii trebue să aibă motive bine întemeiate. Trebue deci să fie ceva, ce deosebește pe liberali de conservatori. Era odată o vreme, când nu erau în țară nici liberali, nici conservatori:erau numai boieri, ciocoi, târgoveți și ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice și celei științifice

... complică aici cu cercetări etice și sociologice, pentru că trebuie numaidecât să fie lămurit: ce vei cere în acest caz la opera de artă? Vom vedea pe Gherea cerând artistului modern ce ar pune el în operă, tendințele sale sociale: așadar, vom vedea cum critica lui Gherea va înceta a fi obiectivă, istorică și va fi foarte subiectivă." Așadar, eu cer artistului să puie în opera ... — spuneam eu — aceea ce-ți arde sufletul, ce face inima ta să bată cu durere ori cu bucurie etc". Cred că aceasta e ceva cu totul diferit de cererea pe care aș face-o eu, după dl Bogdan, unui poet. Bineînțeles că, odată creată, o operă artistică e supusă ...

 

Emil Gârleanu - Frați

... de Emil Gârleanu Fără să ridice privirea de pe hârtiile ce iscălea, maiorul răspunse răstit: — Va merge cornistul companiei. Ofițerul vroi să mai adauge ceva, dar maiorul nu-i dădu vremea, ridică în sus capul și, cu acea luminiță gălbuie în ochi, ce dădea căutăturii lui un aer de veselie ... bănuitori, apoi luă drumul drept înspre compania lui. În ușă îl aștepta sergentul-major. Ofițerul îi porunci, la rândul lui, cu un glas ce împrumutase ceva din acel al maiorului: — Va merge cornistul companiei. Sergentul-major se întoarse și strigă: — Va merge... Dar nu avu când să sfârșească, cineva ... căuta să-și găsească astâmpăr. Îi fu peste putință să adoarmă. La urma urmei, vrând să-și gonească neliniștea, se încercă să gândească într-un anumit fel: Mă rog, nu-i murise nimeni dintre cei de aproape ai lui, nici o rudenie mai depărtată, nici măcar un prieten dintre acei cu ...

 

Alexandru Vlahuță - Liniște (Vlahuță)

... vieții înecând a ta gândire, Și spărgând smalțul de forme și de amăgiri ce-ascunde Miezul urilor eterne ș-al durerilor profunde, Vei vedea cât de fatală-i dușmănia celorlalți, Când deasupra lor talentul ți-a dat aripi să te-nalți Și când leneșa lor minte, dată ... Cu dorința ta maestrul neputând să se măsoare, Câte visuri nu-ți întuneci tu, cinstit, preot al artei, În discurajarea tristă de-a vedea cât de departe-i Strofa ce-ai purtat-o-n minte de cea scoasă la lumină!... Amețit, trudit, pe mână capul greu ți se închină ... icoana ta, senină? Fiecare în îngusta-i minte, când va fi s-o prindă, Strâmbă și mototolită, ca-ntr-un ciob prost de oglindă, Va vedea-o-n el, pătată de-a lui proprie prostie. A, sunt fericiți aceia căror' nu li-i dat să știe A ... Nici să taci așa întruna, căci tăcerea ta-i insultă... După masă se-nțelege doamnele te vor ruga, Cu obișnuitul zâmbet, ca să le citești ceva. Tu, mișcat de-atâta cinste, îți scoți foile îndată, Sfiicios cătând la lumea ce-mprejurul tău stă roată, Te închei frumos la haină și... începi ...

 

Emil Gârleanu - Cine a iubit-o!

... zile, rugându-l să vie, îi făgăduise că vine, dar pesemne că se răzgândise. Ce să facă singur, Doamne! Deodată i se păru că aude ceva, niște clinchete înăbușite, așa ca loviturile de lingurițe în paharele pline, și odată cu ele i se strecură o picătură caldă în suflet. Se ridică ... în casă. Nu a dus nici o grijă. Nu i-a lipsit nimic; spune tu dacă i-a lipsit ceva? Filip se sculă în picioare; o clipă îi venise să-l lovească peste gura care mințea; o furie grozavă îi năvăli din inima în care ... poate o părere de rău. Amândoi stăteau față în față. Filip cu încredințarea că spusese prea mult, deși parcă ar mai fi vrut să adauge ceva mărturisirii, Toma cu părere de rău că nu auzise totul, cu dorința de a mai întreba. Și, cu toate acestea, înțeleseseră că trebuiau ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenționismul și tezismul în artă

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenţionismul şi tezismul în artă Tendenționismul și tezismul în artă [1] de Constantin Dobrogeanu-Gherea Mărturisesc, îmi pare bine și îmi pare rău totodată de prilejul ce mi-a dat dl Roman, să vorbesc despre mine însumi. Îmi pare rău, pentru că voi fi nevoit să vorbesc despre persoana mea, lucru ce aș fi dorit să nu fac, îmi pare însă bine, pentru că astfel voi putea desluși unele puncte din articolele mele. Și acuma trec la chestie. Dl Roman zice că nu se unește în totul cu mine în privința artei, însă e foarte departe de a lămuri în ce și cum; e așa de puțin deslușit, încât mărturisesc că n-am putut pricepe în totul ce vrea să spună d-sa. Chiar la începutul broșurii, d-sa arată deosebirea între noi astfel: ,, D-sa (adică eu) pune ideea socială pe planul întâi, iar arta pe al doilea. Aice ne deosebim... Literatura însă, și în special poezia, după părerea noastră, trebuie să rămâie în primul loc economiști poeți, ca și poeți economiști. Ce înțelege oare prin aceste fraze? Să fi înțelegând că e rău a scrie în versuri un ...

 

Garabet Ibrăileanu - Influențe străine și realități naționale

... ales de limba lui. Pe lângă acestea, să se ia în seamă că trecuse și vremea culturii fanariote, care înstrăina spiritul public. Dar mai este ceva. Este poezia populară, care învigorează spiritul specific național și-l face să asimileze influența străină. Și cum curentul acesta poporan există numai în Moldova, scriitorii ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Munca creatoare și munca-exercițiu

... cea dintăi; mai mult decât atâta: munca-exercițiu e chiar baza pe care se dezvoltă cea creatoare. E vădit că pentru a crea ceva nou trebuie, în cele mai multe cazuri, să se cunoască tot ce s-a produs mai înainte. Când Zola a zis ... plânge de nerecunoștința și ignoranța contemporanilor săi. Ceea ce n-a priceput, între altele, tânărul nostru cvasi-poet sunt următoarele: Eminescu avea un anumit simțământ, o anumită stare sufletească de exprimat. Ca poet, pentru exprimarea acestei stări sufletești, Eminescu a ales forma poeziei lirice, cu toate câte ...

 

Gheorghe Sion - Corespondența lui Gheorghe Sion cu George Bariț

... ca prieteni, pentru ca să depărteză pe domn și să stea până se va alege alt domn. Nu rămâne decât, după aceea, să mai facem ceva, cu toate că mintea omului amețește când gândește la elementele care sânt în țară, nevrednice pentru simpatiile altor popoară. Dar vei [232] zice: „Cum ... noi și necuprins în legea ce a proscris „Gazeta de Transilvania și Bucovinaâ€�. Fă cercarea aceasta pentru vreo șese luni, și vei vedea că vei reieși la scop. Eu îți promit că-mi voi da toată silința a te servi, ca fratele d-tale, atât ca ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii Asupra criticii de Constantin Dobrogeanu-Gherea Aveam de gând să scriem o schiță critică despre talentatul și simpaticul nostru nuvelist Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Spre acest sfârșit am citit multe din criticile ce s-au scris despre dânsul și, citindu-le, ne-am schimbat ideea; ne-am hotărât să spunem câteva cuvinte despre critica noastră, despre cum este ea și cum ar trebui să fie. Aceste câteva cuvinte despre critică ne par trebuitoare înainte de a urma cu cercetările noastre. Oricine își va arunca ochii asupra criticilor ce se fac la noi, fie în foiletoane, fie în reviste, nu va putea să nu se simtă mâhnit. Critica românească, cu foarte mici excepții, e cât se poate de deșartă, o critică de frunzăreală. E mare rețeta în literatura noastră, dar mai mare încă în critică. Critica la noi nici n-are o viață neatârnată, ea trăiește pe lângă literatura artistică, din viața acestei literaturi, și nu pentru a-i da vreun ajutor, ci mai degrabă pentru a o încurca. Când apare vreo lucrare a unui scriitor al nostru, criticii se împart de obicei în două tabere: unii, dușmani ...

 

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

... simți nici cea mai mică nedumerire printre streini, cu mâinile fără mâneci în mânuși lungi, cu fața pudrată prea mult. A fost întrebată ceva de profesor și a răspuns cu un glas melodios, cu un timbru ușor, tremurător, franțuzesc. Răspunsul, cu toate că încetișor, era dat fără ... să ne întoarcem, nu prea târziu, ca să nu ne speriem complect vecinii, trecând pe lângă o prăvălie luminată, fără să am curajul să cumpăr ceva de mâncare, de frică să nu par greoi, tulburându-mă o foame teribilă, la care, cu tot amorul și poezia Argeșului, mă gândeam tot timpul ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VEDEA CEVA ANUMIT

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru VEDEA CEVA ANUMIT.

VEDEA

... martor la o întâmplare , la un eveniment . 3. Tranz . A cerceta ( cu privirea sau cu mintea ) pentru a se convinge de ceva . 4. Refl . A fi , a ajunge , a se pomeni , a se găsi într - o anumită situație . 5 ... A ( se ) întâlni undeva . 6. Intranz . A avea grijă , a îngriji , a se ocupa ( de cineva sau de ceva ) . 7. Tranz . A căpăta , a primi , a se alege cu ceva . II. 1. Tranz . A - și da seama , a remarca , a constata , a observa . 2. Tranz . A ...

 

POMENI

... POMENÍ , pomenesc , vb . IV . 1. Intranz . și tranz . A aminti de cineva sau de ceva ( în treacăt ) , fără a insista ; a aduce ( intenționat ) vorba despre cineva sau despre ceva . 2. Tranz . și intranz . A ține minte , a - și aduce aminte , a - și aminti . 3. Tranz . A apuca ...

 

PROBĂLUI

... PROBĂLUÍ , probăluiesc , vb . IV . Tranz . ( Înv . și reg . ) 1. A încerca , a căuta să facă , să realizeze ceva ; a face tentative . 2. A supune ceva sau pe cineva la o probă , la o încercare pentru a vedea dacă este corespunzător anumitor cerințe , unui anumit scop etc . ; a încerca , a verifica , a experimenta , a proba ( 1 ) . 3. A dovedi , a ...

 

VENI

... a se apropia de un loc , de o așezare ; p . ext . a merge , a trece pe lângă sau printr - un anumit loc . 2. A sosi , a ajunge undeva sau la cineva ( pornind dintr - un punct anumit ) . 3. A se duce în vizită ( sau în treacăt la cineva sau undeva , a trece pe la cineva ; a se ... unde trebuie să se afle , unde se cuvine să fie , unde este așteptat . 7. ( Despre așezări , locuri , construcții ) A fi situat într - un anumit loc sau într - o anumită poziție . 8. A se vedea , a se pomeni , a ajunge într - o anumită poziție , situație , stare . 9. ( Despre întâmplări , evenimente , fenomene ) A se produce ... p . ext . a - i ședea cuiva bine ( sau rău ) . 12. A - i reveni sau a i se cuveni cuiva ceva ( de drept , printr - o împărțeală etc . ) . 13. ( Pop . ) A se afla într - o anumită legătură de dependență , de rudenie etc . ( cu cineva ) . [ Prez ...

 

SCOATE

... SCOÁTE , scot , vb . III . Tranz . I. 1. A lua ceva ( afară ) dintr - o cantitate mai mare sau din locul unde se află . 2. A extrage dintr - un spațiu , dintr - un înveliș etc . pentru ... I - a scos o măsea . 6. A izgoni , a alunga , a da pe cineva afară dintr - un anumit loc . 7. A îndepărta pe cineva dintr - o funcție , a da afară . 8. A face pe cineva să iasă ... scăpa , a salva , a ajuta ( pe cineva ) să iasă dintr - o situație grea . 11. A obține un produs din ceva ; a extrage , a fabrica . 12. A dobândi , a câștiga , a obține . 13. A lua ...

 

VERIFICA

... VERIFICÁ , verífic , vb . I . Tranz . 1. A controla ceva pentru a constata dacă corespunde adevărului , cerințelor , calității sau anumitor date . 2. A examina pe cineva pentru a vedea ...

 

PIPĂI

... nesiguranță , fără să vadă ( bine ) și folosindu - se de mâini , de baston etc . ; a orbecăi . 4. Fig . A încerca să afle ceva , a sonda , a tatona ; a bănui , a intui că există ( într - un anumit

 

CERCA

... strădui , a se sili ; a căuta să . . . 3. Tranz . ( Pop . ) A proba , a căuta să vezi dacă ceva e bun , potrivit etc . 4. Tranz . ( Înv . și reg . ) A căuta . 5. Tranz . ( Înv . ) A supune la grele încercări . 6. Tranz ...

 

INDIRECT

... Ă , indirecți , - te , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Care nu este direct , care se produce , apare sau se obține prin mijlocirea cuiva sau a ceva . 2. ( Lingv . ; în sintagmele ) Stil indirect sau vorbire indirectă = procedeu sintactic de redare a spuselor sau gândurilor cuiva prin subordonarea comunicării față de ...